Sutu, ce haios esti tu

Februarie 22, 2011

Cu aceasta foto. Copiii de gradinita si cei de clasa 1 sunt in delir. Se pare ca ai stat prea putin la Catavencu, n-ai mai apucat sa inveti si textele. Ai ramas doar cu desenatul bulelor.

Venea un titlu pe Siret. Acelasi

Februarie 11, 2011

Cam multa originalitate si inspiratie zilele astea prin redactiile bucurestene.

Gandul

Adevarul

Realitatea.net

Inpolitics

Ziare.com

Stiri noi despre Romania

Februarie 10, 2011

Aflam din coproductia israeliano-romana „Misiunea managerului de resurse umane„. Un film atat de bun incat orice roman se simte personaj de „Matrix”. Realizam ca am trait intr-o lume paralela. Multumita realizatorilor acestei capodopere internationale, am descoperit urmatoarele lucruri despre tara noastra:

1. Politistii de frontiera nu au bani de uniforme proprii, astfel incat poarta unele sovietice. Pentru ca sunt patrioti si-si doresc hainele lor, iau spaga strainilor inca de la aterizarea in Romania.

2. De la Bucuresti inspre vestul Moldovei se ajunge pe urmatorul traseu: intai se ia spre sud, inspre Ialomita, apoi se ajunge pe Valea Prahovei, de unde ne intoarcem spre Campina. De aici se ajunge brusc pe Transfagarasan, ca sa ne trezim apoi pe un bac pe Dunare, in zona Calarasi. De aici nu se mai stie cum s-a ajuns la destinatie.

3. Adolescentii romani rebeli traiesc printre ruinele uzinelor si injura des cu un puternic accent strain. Cand nu injura, sunt foarte piosi.

4. In Romania nu exista decat microbuzul consulatului israelian, o Dacie de Politie, un BMW si de rest numai carute. De aceea, calatorii grabiti ajunsi pe aceste meleaguri trebuie sa apeleze la TAB-uri militare pentru o deplasare mai rapida.

5. Hotelurile, motelurile si pensiunile nu s-au inventat in Romania. Strainii nu pot sa se cazeze decat in buncare militare si numai la cinci etaje sub pamant.

6. Populatia Romaniei este formata mai ales din betivi simpatici si vaduve indurerate, care-si duc placut viata numai in mediul rural si neaparat in case darapanate.

7. Alegerile din 2009 au avut loc in 2002, daca punem in concordanta timpul desfasurarii actiunii filmului cu prezenta afiselor lui Basescu.

8. Tudor Giurgiu este mai evreu ca producatorii filmului. Le-a inhatat banii fara nicio remuscare, desi el nu mai traieste in Romania din secolul 19.

Victor Ponta si „Piata Universitatii”

Februarie 8, 2011

In cazul in care nu stiati, fenomenul “Piata Universitatii” a fost o miscare de sustinere a lui Ion Iliescu. Cel putin asta lasa de inteles Victor Ponta, care tot insista sa ne aduca aminte de prezenta sa printre golanii care ocupau centrul Bucurestilor. Cea mai recenta ocazie s-a intamplat sambata, la impreunarea socialisto-liberala. “Ultima data cand am fost alaturi de liberali a fost in iunie ’90, in Piata Universitatii.” Cum Ponta glasuieste astfel, foarte mandru de trecutul sau, din postura de tanar carlan in turma lui Ion Iliescu, ar trebui sa ne reevaluam putin istoria, in acord cu firul logic al afirmarii
si devenirii liderului politic principial aflat acum in fruntea FSNFDSNPDSRPSDUSL.

Pe data de 22 aprilie 1990, un grup de cetateni de bine se instaleaza in Piata Universitatii, pe care o declara “Zona libera de neo-mosierism”. Oamenii isi manifestau in acest mod profunda indignare fata de proliferarea in societate a unor actiuni cu vadit caracter dusmanos la adresa noilor cuceriri ale
Revolutiei, in frunte cu prezenta domnului Ion Iliescu la conducerea statului. Protestatarii se temeau ca dreptul lor la salam cu soia, garantat de domnul presedinte Ion Iliescu, va fi pus in pericol de intoarcerea mosierilor Corneliu Coposu si Doina Cornea. Acestia manipulau deja o masa consistenta de elemente declasate si drogate, in tentativa lor disperata de a instala un regim bazat pe salam de origine nesanatoasa. In fata provocarilor istoriei, tanarul Ponta, pe atunci elev, decide ca trebuie sa se implice. Cu o vibranta constiinta revolutionara, abia tradata de profilul argentinian, Victor Ponta organizeaza un grup de colegi, cu care se alatura manifestantilor din Piata Universitatii. Ponta va fi alaturi de sustinatorii domnului Ion Iliescu pana la capat, adica pana la victoria finala asupra mosierilor, survenita in luminoasele zile de 13-15 iunie 1990. Atunci, micul grup de idealisti din Piata primeste un masiv sprijin din partea maselor populare, cu deosebire tineri intelectuali si studenti. In fata unei asemenea demonstratii de forta, inspaimantati de hotararea care sclipea in ochelarii manifestantilor, terorizati de felul in care acestia si-ar putea folosi pixurile si riglele, Coposu si Doina Cornea se retrag. Ei decid sa ne lase sa ne alegem singuri viitorul si se intorc la mosiile lor de la Paris.

Devotamentul si curajul din Piata Universitatii ale tanarului, pe atunci adolescent, Victor Ponta nu au fost uitate. Tovarasii domnului Ion Iliescu i-au studiat cu atentie dosarul si au decis ca merita chiar si sa-i conduca. Cat despre insusi Victor Ponta, acesta are toate motivele sa faca apel la trecutul sau revolutionar cat mai des. Pentru ca traseul sau chiar reprezinta o performanta. A reusit in politica de prim rang aplicand consecvent si fara compromisuri unul dintre principiile care au stat la baza fenomenului “Piata Universitatii”: sa pastreze viu in politica spiritul domnului Ion Iliescu.

Manolescu – vanator

Noiembrie 12, 2010

Un interviu pentru Academia Catavencu, dat de Nicolae Manolescu, releva o atitudine surprinzator de meschina a reputatului critic. Lovit de intransigenta Hertei Muller, care, mioapa si minoritara, nu vrea sa inteleaga ca „rezistenta prin cultura” la comunismul barbar ceausist a reprezentat un sublim act de vitejie al intelectualului roman, Manolescu aplica perversa de pe Dambovita: cine esti tu, madam, sa ne judeci? O tactica des aplicata de infrecventabilul Vadim Tudor, iata uzitata natural si dezinvolt acum de rafinatul Manolescu, intru nealterarea posteritatii sale. Cu aceleasi grave si condamnabile fracturi de logica si de bun-simt.

Pentru inceput, criticul ii pune la indoiala Hertei calitatile literare, prin anularea supremei recunoasteri, Nobelul.

Reporter: Herta Müller şi-a luat premiul pe temei politic?
Nicolae Manolescu: În bună măsură, da. Ceea ce nu înseamnă că romanele şi eseurile ei sînt lipsite de valoare, ci doar că juriul suedez a avut acces, aşa zicînd, la valoarea lor prin intermediul problematicii şi ideologiei lor politice.

Prin urmare, intelectualul Manolescu incadreaza conditia esentiala si definitorie a creatorului, daca nu a omului, aceasta fiind libertatea, intr-un curent ideologic. Care poate fi liberal, progresist, conservator sau chiar comunist, libertatea fiind de fapt un instrument de propaganda politica. Si asta a urmarit, de fapt, Herta Muller prin scrierile sale, sa promoveze cultura occidentala a libertatii, in timp ce adevarata libertate, specifica poporului roman, este una mai discreta, careia ii place sa stea la sertar.

Dupa ce i-a desfiintat talentele de scriitoare, Manolescu o baga apoi in zona vulgara a cocotelor de scena.

În definitiv, H.M. a cucerit publicul de la Ateneu prin cîteva prejudecăţi care l-au flatat.

Exact asta a urmarit Herta, venind in Romania, de a trage publicului un french can-can. Sa-i umileasca astfel, prin gratia ei, pe constipatul de Liiceanu si pe durduliul de Plesu, ca altcumva nu avea cu ce se da superioara.

Ei, si acum si fara talent si vulgara, Herta este numai buna ca Nicky Manolescu s-o traga de urechi ca nesimtita si obraznica.

Cît s-a aflat în ţară, nu-mi amintesc de vreun act de curaj al ei. În Germania, a prins glas şi a criticat comunismul românesc. Bravo ei!

Herta a ajuns in Germania de nevoie. Pentru ca nu avea loc de munca, pentru ca nu mai suporta sa-i umble securistii prin casa, pentru ca toti o ocoleau. Iar acestea sunt consecintele actiunilor directe impotriva regimului de teroare comunist. Ea n-a suflat intr-o punga, pe care a ascuns-o in debara, asteptand vremuri mai bune pentru a arata ca ar fi avut ceva de spus. A avut curaj si demnitate, Nicolae Manolescu!

Poate ca Herta a fost prea dura, cerand prea mult. Dar sa-i minimalizezi suferinta si sa-i ridiculizezi creatia pentru ca iti vezi in destinul ei propriile neputinte si ratari este pur si simplu abject.

De ce nu trag fetele la Banicioiu. A se vedea tricoul

Noiembrie 11, 2010

A păstrat legătura cu Negoiţă Robert Sorin cu care a mai întreţinut şi altădată acte sexuale, fie în locuinţa sa, fie în hotel. El i-a propus de câteva ori să întreţină acte sexuale şi cu prieteni de-ai săi printre care Bănicioiu Nicolae şi Enache Adrian. A acceptat numai în cazul celui din urmă. Adevarul

Mami, mami, baietii rade de mine

Noiembrie 10, 2010

Ieri m-am simtit in viata pentru prima data in ultimul an. Am fost impreuna cu oameni vii si frumosi care simt imens si se manifesta ca atare. Iar voi, voi sunteti doar niste morti putrezi in cautare de viermi care sa spurce tot ceea ce este adevarat. (…) Sunteti ticalosi, iar nota de plata va veni curand. Badea

Ce-i puiule, ti-au stricat baietii rai petrecerea? Las’ ca-ti face tata Felix cu mama Nastase si cu unchiu’ Dragnea alta, cu mai multi copii senili.

Cum si-a anulat Badea sensul protestului

Noiembrie 9, 2010

Daca ne luam dupa denumirea manifestatiei, pesedistii adusi cu autocarul de la Alexandria au fost decor intr-o actiune in favoarea CNA. Pentru ca inteligentule care esti tu aparator al exprimarii libere, dar nu in limba romana, „Protest Anti Abuz” se traduce in „Manifestare in favoarea abuzului”. „Protest anti” este un fel de „Badea mascarici” sau „Ciutacu penibil”, adica un pleonasm. Pentru alte detalii, a se consulta DEX.

Foto: EVZ

De remarcat absenta, de langa Lolek si Bolek ai libertatii de exprimare, a patronului spiritual al jurnalistilor cu demnitate din perioada 2000-2004, Adrian Nastase. Si tanarul cu ochelari ar fi putut sa vina, dar s-a temut de jandarmii cu glont pe teava.

Foto: Adevarul

Senzational. Chiar ultima poezie a lui Adrian Paunescu

Noiembrie 3, 2010

Prin metode specifice si paranormale, in premiera nationala, internationala si interlumeasca, va prezentam ultima si cea din urma poezie a Mestrului de la Barca. Aceasta se va naste curand, cand sarmanul suflet, eliberat din sorici, va ajunge la destinatie.

Salut cordial, va spun tulburat, privind dupa Geniul din Carpati,
Taranul nu-si imagina c-o sa-l trimit dupa carnati
Se credea iar stapan luminat, menit sa-i aduc cantari marete,
Cand eu sunt ingenuncheat si fascinat
De stralucirea celor mai Orbitoare Coarne indraznete.

Marile spirite „protesteaza impotriva”

Noiembrie 3, 2010

Badea si Ciutacu, cei doi revolutionari frezati, cu reflectoarele TV in gel, se intalnesc in acelasi spirit chinuit al limbii romane. Poate le explica vreun absolvent mai sarguincios de liceu de ce nu pot protesta si „in favoarea”.